You are here: Home » Util » Lucruri pe care nu le mai cumpăr
Lucruri pe care nu le mai cumpăr

Lucruri pe care nu le mai cumpăr

În încercarea mea de a fi mai minimalistă, se pare că mă zgârcesc la cuvinte.

Dar nu-mi mai ajunge timpul! *

Apă îmbuteliată.

E prea mult plastic în toate recipientele acelea, și nici nu cred că apa e mai sănătoasă (atâta timp cât sursa de la robinet e verificată și e ok + ai un fel de aparat/cană de filtrare, părerea mea). Apa îmbuteliată nu e întotdeauna ce scrie pe etichetă, nu se știe cât și cum a stat în recipient, în soare (și decât așa … mai bine mă lipsesc). Trăim într-o țară care chiar are apă de calitate și din belșug, de ce să cumpărăm cu TVA plus costuri de producție, îmbuteliere, transport, etc? Recuperarea investiției pentru un filtru este destul de rapidă. În plus, știi că ai mereu apă, nu trebuie să te gândești dacă ai cumpărat săptămâna asta, dacă mai este pentru borș sau cafea, etc. Excepție fac anumite situații când nu am de ales, dacă mor de sete pe undeva sau dacă sunt la munte, etc.

Haine.

Acesta e un proces de lungă durată, tot triez de un an de zile. Abia ce am dus câteva sacoșe și deja am mai strâns una. Știu, și eu mă întreb cum de se tot înmulțesc, dar recunosc că am mai cumpărat echipament pentru sală și încă niște pijamale (necesare, serios!). Pot să spun cu mândrie că port 80% din articolele vestimentare pe care le am (excepție fac cele 3 rochii pentru evenimente și un teanc mic de articole cu valoare sentimentală la care chiar *nu pot* să renunț). Încă mai vreau să arunc/donez/vând, dar trebuie să cumpăr înlocuitor. De exemplu, vreau doar bumbac organic, cred că pielea noastră este cel mai mare organ și e permeabilă și după ce am transpirat într-un tricou H&M care a început să aibă un iz chimic, am zis că nu mai fac compromisuri. De asemenea, problemele de etică în ce privește persoanele care produc articole – costă cât 3 pâini, cu tot cu chiria magazinului, profit, salarii angajați, etc? clar e ceva dubios acolo. Există firme serioase, second hand, etc, și încă mai am chestii prin dulap, așa că nu o să mor dezgolită. Oricum, când ați auzit ultima oară de un om care chiar *nu avea* cu ce să se îmbrace? La încălțăminte iarăși e mai complicat, pentru că am multe perechi pe care n-am apucat să le port suficient. În plus, stilul de viață îmi impune mai multe opțiuni: pentru sală, pentru bicicletă, pentru munte, etc., așa că îmi asum că nu pot să fiu minimalistă în sensul strict al cuvântului.

Nimicuri decorative.

Am deja suficiente și oricum la ora actuală prefer un aspect simplu și care să fie ușor de întreținut/ curățat. Nu că ar fi cu adevărat, se pune praful de zici că nu stă nimeni aici din perioada interbelică. Dar, chiar și așa, trebuie să-mi fie cât mai simplu să gestionez totul. Am renunțat la o parte din vaze și suporturi pentru diverse, la coșulețe și tăvițe, și altele asemenea. N-a fost ușor, am muncit destul de mult la triere, mai ales că unele erau făcute de mine. În plus, de fiecare dată când aruncam sau donam vreun recipient trebuia să mă ocup și de chestiile din el. Acum o parte încă zac prin niște cutii, scap de ele încet-încet. Sunt mândră de efort și cred că am făcut mari progrese. Am o ramă uriașă cu o hartă veeeeche a Bucegilor, și dacă mă decid că nu vreau deloc decorațiuni, la asta tot nu renunț.

Curățenie, igienă & co.

Nu mai iau spray de cameră sau sticluțe cu uleiuri și bețișoare sau geluri și biluțe parfumte și altele asemenea. Excepție fac lumânările parfumate, câteodată bețișoarele (gătim mult curry și, drept să zic, înțeleg de ce ambele sunt indiene: problemă și soluți). Am achiziționat un parfum (cu pulverizator fără aerosol) de cameră care, în ritmul de utilizare curent, cred că o să-mi ajungă pentru următorul deceniu. Toate acestea sunt utilizate doar când este necesar: dacă am făcut o mâncare extra-aromată, după care tre să dinamitez bucătăria, dacă vecinii fumează la geam sau ard cartofi prăjiți, dacă Mufi are deranjamente intestinale sau dacă o să am musafiri. În rest, țin geamul deschis să intre praful și noxele. Pardon, razele de soare și aerul proaspăt.

Nu mai cumpăr decât câteva produse pentru curățenie, mai precis Cif, căruia nu prea i-am găsit înlocuitor în baie. În bucătărie fac un mix bun de bicarbonat de sodiu, sare de lămâie și oțet și e super ok plus non-toxic. Nu am ceva pentru oglindă sau geamuri ori pentru alte suprafețe, folosesc un dezinfectant puf-puf acolo unde este necesar și se pretează. Altfel, apă și săpun. Că tot veni vorba, folosesc Dr. Bronner de peste 2 ani de zile, în loc de gel de duș, și sunt tare mulțumită, îl recomand- fără bazaconii, netestat pe animale, și cu un preț decent (dacă luați în cantitate mare și îl utilizați conform indicațiilor de pe ambalaj, cu diluare). Plănuiesc să trec la săpun solid pentru spălat pe mâini, mi se pare o idee mai bună fiindcă pot să iau cu ambalaj de hârtie. Și din alte motive, dar nu mă mai lungesc. Periuțe de dinți pentru voiaj sau de rezervă am găsit online din bambus.

Pungi.

Nu mai cumpăr sau mai bine zis nu mai accept pungi la magazine. Întreb dacă au de hârtie, în cazul în care e vorba de ceva shopping impulsiv, și adesea am la mine sacoșe din material textil atunci când merg să iau mâncare. Am descoperit la Textilia și săculeți pentru alimente care se cântăresc, astfel încât să nu mai fie nevoie să iau mizeriile alea de punguțe care se rup și pe care le utilizez fix 10 minute, între casă și acasă. 🙂 Casa de marcat, v-ați prins? Ce glume proaste.

Mani/ Pedi + Coafor.

Viața mea este mult mai simplă de când nu mă mai dau cu nimic pe unghii. Am o trusă pentru îngrijire, care se compune din câteva instrumente pentru retezare, frezare, etc. Nu mai am nici măcar un lac de unghii, nimic. Le port scurte și arată foarte bine în mod natural, nu sunt îngălbenite, nu se exfoliază, nu se rup ușor și nu au nimic în neregulă. Nu văd nici un motiv pentru care să mă agit să le vopsesc, mai ales că uram cu pasiune atunci când se ”ciobea” un colț, nu puteam să stau liniștită până nu le ștergeam, etc. Practic, e mai simplu așa. Nu e pentru toată lumea, dar … în cazul meu înseamnă o economie decentă de bani și masivă de timp (așa se simte, cel puțin). În același registru, ca să nu mai fac un capitol, nu mă mai vopsesc de peste 4 ani și am salvat cantități generoase de bani și timp cu asta – părul e sănătos și nu mă îngrijorez că mi se văd rădăcinile. Merg o dată la 4 luni la tuns și am câteva produse esențiale pentru întreținere, am mai vorbit despre asta în 2017. Acum nu mai am deloc păr vopsit, nu mai folosesc ulei pentru vârfuri, nu mai am nevoie. Am încercat și Maria Nila și alte produse de îngrijire, dar nu mă mai lungesc pe-aici, deoarece nu au intrat în rutina mea.

*Timpul îmi ajunge pentru lucrurile importante. Blogul nu mai este o prioritate, din păcate. Cred că s-a scris și se scrie prea mult, și deja s-a săturat lumea și de vloguri. Nu știu dacă ceea ce scriu eu aici mai are vreo relevanță. Rara Avis nu mai poate fi jurnal. Și nici nu știu dacă este de folos cuiva.  Vom vedea ce se va întâmpla… La ora actuală vreau să spun că e posibil să fac o mare pauză. Dacă lipsesc, nu vă îngrijorați (voi ăștia 2 de citiți ce scriu pe-aici 😛 ) : sunt bine și-mi văd de mine. Trai pe vătrai. Din astea.

foto: weheartit.com

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top