You are here: Home » Perspectivă » Fă ce vrei – atâta timp cât alegerea ta nu rănește pe nimeni!
Fă ce vrei – atâta timp cât alegerea ta nu rănește pe nimeni!

Fă ce vrei – atâta timp cât alegerea ta nu rănește pe nimeni!

Mi-am dat seama recent că am din ce în ce mai puțină nevoie de validare. N-am nevoie să-mi spună nimeni dacă am procedat corect, dacă alegerile mele sunt bune, dacă mă îndrept în direcția potrivită… Știu asta pentru că eu am decis ce fac, după ce am luat în considerare toate aspectele și după ce mi-am dat seama ce mă face fericită. Scopul meu este să mă simt bine și să mă bucur de viața asta, nu să-i mulțumesc pe alții, să-mi calc pe inimă pentru satisfacția lor, să-i fac să fie mândri de mine, etc. E posibil să mă înșel, ni se poate întâmpla tuturor, dar îmi asum.

Acesta este și motivul pentru care nu prea mai suport întrebările. Fiecare din ele este o invitație la justificare. Chiar i-am zis unui prieten anul trecut că mi-ar plăcea să am și eu casa mea, și m-a luat cu ”nu e un moment bun pentru investiții imobiliare”. Mulțumesc de informație, dar nu am zis că o cumpăr acum, nu am întrebat dacă e o idee bună, nici dacă-mi dai voie să-mi cheltui banii așa cum consider eu de cuviință, nici dacă vrei să îți exprimi părerea, nici dacă ai de gând vreodată să vii în vizită, nici nimic, de fapt.

Mmm, dar așa merg discuțiile, în general. Alea care încep cu ”ce mai faci?” și când răspunzi cu ceva concret, cum ar fi că te-ai gândit să te apuci de cățărări sau mai știu eu ce, primești opinia nesolicitată (și adesea neavizată) a interlocutorului. Uite care-i treaba!  Dacă cercetez terenul sau nu-s convinsă, mă documentez și fac sondaje de opinie între amici, cunoștințe, etc. Dacă am nelămuriri, întreb. Dar dacă am zis că merg la sală și că asta mă face fericită, de exemplu, n-am nevoie de sugestii referitoare la alte tipuri de activități. Sunt ok cu ce fac acum. Dacă întreb ”ce altceva am putea face ca să ne menținem în formă?”, atunci poți să zici ce vrei. Altfel … lasă.

Eh, dar nu vreau să fiu agresivă. Doar că, odată ce omul simte nevoia să-și dea cu părerea în aspecte ale vieții mele care nu doar că nu îl privesc, dar nici nu-l afectează în vreun fel, atunci consider că discuția s-a încheiat. Rămân politicoasă și dau din cap, dar nu voi mai aborda acel subiect sau voi evita total persoana. 🙂

Nu e vorba că îi judecăm sau nu pe alții… e vorba despre diversitate. Eu nu trebuie să am aceleași priorități ca și tine, nu trebuie să mă intereseze aceleași lucruri. Poate eu vreau să vând tot și să merg pe bicicletă în jurul lumii (apropo de asta – ia vedeți aici). Care-i faza? Doar pentru că tu nu înțelegi și nu vrei să faci asta nu înseamnă că e greșit. N-am nevoie de aprobarea ta. De fapt, n-am nevoie nici măcar de părerea ta, fără supărare.

Hai să ne respectăm alegerile personale. Hai cu diversitatea de opinii și idealuri în viață. Hai să avem încredere că știm ce e bine pentru noi fără să ne spună sau confirme alții. Hai să facem noi alegerile pentru noi, dar cu grijă să nu-i rănim pe cei din jur.

foto: weheartit.com

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top