You are here: Home » Episoade » Încă un pas spre minimalism
Încă un pas spre minimalism

Încă un pas spre minimalism

Vă ziceam zilele trecute că am citit puțin despre metoda MariKon și vă mai povesteam la un moment dat că vreau să încerc să fiu mai minimalistă. Ei bine, încet-încet am reușit să-mi aerisesc apartamentul și să mă simt mai bine cu mai puțin. Vă prezint mai jos câteva idei sau opinii sau metode, nici nu știu cum să le numesc, și vă invit să încercați să faceți și voi acest exercițiu.

În primul rând, nu mi-am organizat chiar toate categoriile de lucruri. Mi-am făcut în schimb ordine în garderobă (iaaaaar), cosmetice și în cutia cu amintiri. Mi-am scos toate hainele din dulap și le-am pus pe pat, după care m-am uitat prin ele și am ales pe sprânceană doar articolele care-mi vin bine, care sunt în stare bună și de care am nevoie.

Sfat: nu păstrați dubluri. Eu am găsit 2 fuste negre lungi, și, hai să fim serioși, abia dacă port una. Fără regrete sau prea multe procese de conștiință, am pus-o în plasa de donații pe cea care care îmi plăcea mai puțin și, pe deasupra, îmi era și mare (dimensiunile mele sunt mai … mici acum, chiar dacă am aceeași greutate).

Acum că am un oarecare stil personal și știu care culori mi se potrivesc și mai ales în ce direcție vreau s-o apuc stilistic vorbind, nu mi-a fost greu deloc. În timp, vreau să ajung la o garderobă care să conțină doar haine negre, albe, albastru închis și în culori neutre, reci (gri sau grej, etc). Așa că, fără milă, am pus în sacoșa cu lucruri de dat orice chestie colorată.

Sfat: nu păstrați haine de stradă în scopul utilizării în interior. Am făcut și eu asta și ajunsesem la vreo 10 tricouri de dormit și 6 pantaloni de stat în casă, ceea ce e nerealist, având în vedere că pe unele nu apucam să le port nici așa. Calculați în funcție de cât de des spălați rufe și limitați-vă stocul de ”pijamale”.

Am dat și articole pe care nu le-am purtat niciodată, motiv pentru care am decis să nu mai fac achiziții nechibzuite. Ceea ce e interesant e că am dus multe din lucrușoare acasă, să fie acolo în caz că mă răzgândesc, dar vă spun cu mâna pe inimă că niciodată în câteva luni de zile nu am dus dorul sau simțit lipsa. Așa că, dacă nu sunteți convinși, puneți spre depozitare niște chestii și vedeți dacă umblați acolo sau nu!

Revenind la cutia cu amintiri menționată la început, aici a fost mai greu. Am făcut o triere inițială în care am aruncat vreo jumătate din chestiile de acolo, de la brelocuri la facturi sau cărți de vizită și jucării, dar tot nu am terminat. Am pus într-o cutie lucrurile pe care trebuie să le analizez (la prima vedere nu sunt sigură dacă vreau să le țin sau nu) și voi reveni asupra deciziei când o să mă simt pregătită sau voi avea timp.

Sfat: funcția cadoului este îndeplinită atunci când este oferit. Dacă vorbim de ceva util sau care este utilizat des, bineînțeles că nu vom arunca! Însă dacă e un clopoțel sau o broșă care nu ni se potrivește, sau haine care nu nevin și cărți deja citite, ne putem despărți fără regrete. M-am bucurat să-mi aduc aminte de anumite momente datorită acestor lucruri, dar și mai tare mi-a plăcut când mi-am triat colecția și am rămas doar cu cele valoroase și cu încărcătură emoțională reală! Am creat mai mult spațiu – dar, atenție! nu pentru a-l umple cu alte chestii, ci pentru a rămâne cu o casă aerisită.

Idee: câteodată, dacă nu sunt convinsă de un produs, mă întreb ”dacă m-aș muta în altă țară, l-aș lua cu mine? este cu adevărat esențial?”.

Am lăsat cosmeticele la urmă cu un motiv: pentru că aici nu am umblat prea mult. Am o colecție modestă dar decentă de produse de make up și doar câteva chestii de skin care, dar nu voi renunța la ele fiindcă asta e pasiunea mea. Mi-am rezervat dreptul de-a fi un fel de suricată strângătoare, respectând totuși niște reguli.

Sfat: nu cumpărați un produs nou până nu se termină cel vechi (nu vorbim aici de treburi expirate!). Nimeni nu are cu adevărat nevoie de 4 șampoane și 5 geluri de duș. Eu fac excepție la pasta de dinți, de obicei am 2 în casă. Altfel, nu prea văd rostul acumulării de chestii în baie, unde este căldură și umezeală.

Mi-am personalizat produsele de îngrijire în funcție de necesități. De exemplu, eu nu prea mă machiez la ochi cu produse water proof, motiv pentru care nu am nevoie de un demachiant pentru așa ceva. Cu toate acestea, dacă se întâmplă să ies în oraș sau să merg la o nuntă, sunt acoperită: folosesc ulei de cocos (alimentar, nu cosmetic) care îndepărtează cu succes orice urmă de machiaj, după care mă curăț frumos cu un prosopel special (Makeup Eraser) de care am mai povestit și de care sunt încântată în continuare. Poate o să-mi cumpăr și o perie, dar momentan nu dispun de fonduri pentru așa ceva și nu vreau să arunc banii fără să am cu adevărat nevoie.

Sfat: cumpărați produse bune! rezistați tentației de-a achiziționa cel mai nou antiperspirant (dau și eu un exemplu) dacă nu aveți nevoie și dacă aveți altul bun acasă. Când se va termina cel din urmă, puteți să testați din nou piața. Eu una am încetat să mai fac experimente, de cele mai multe ori am rămas dezamăgită și am cheltuit banii aiurea. Știu ce funcționează pentru mine și nu am de gând să mai probez și altceva atâta timp cât nu e nevoie!

Cam asta a fost experiența mea până acum. Este un proces în desfășurare și încă nu am terminat, dar totuși pot să vă spun de pe acum că mă simt fantastic. Nu mă mai chinuie ordinea și curățenia, nu mai este casa aglomerată cu tot felul de lucruri inutile sau enervante, și parcă am mai mult aer. Chiar azi mă uitam în cameră și mi se părea mai mare, deși nici o piesă de mobilier nu a fost mutată și chiar nu făcusem ordine cine știe ce. Nu era nevoie, pentru că este ordine mai mereu.

Sfat: puneți lucrurile la locul lor după ce le-ați folosit! Asta vă va face viața mult mai ușoară!

Știu că sună a truism și a clișeu, dar e incredibil cât de greu e de implementat regula asta la un om (nu dăm nume) care nu e organizat sau care nu s-a obișnuit așa. E nevoie de timp și, desigur, de o cunoaștere amănunțită a casei – ceea ce, hai să fim serioși, e un dar rar la un bărbat. Tot n-am dat nume, dar v-ați prins voi că vorbesc de consorții care, adesea, nu văd rostul regulilor. Am tot auzit de la mama mea, de la prietene și cunoștințe același lucru, deci e clar că e de muncă. Însă cum majoritatea bărbaților nu au atât de multe posesiuni, cred că totuși e realist să sperăm că se pot face progrese și în acest sens, cu ceva determinare și perseverență!

Progres: am fost weekendul acesta la Ikea pentru că aveam neapărată nevoie de o gentuță pentru cosmetice (și au unele foarte rezistente și ieftine) și am plecat de acolo doar cu cele necesare și utile. Nu am achiziționat nici o lumânare sau alte prostioare care ”costă doar 2 lei”, doar pentru că ar fi sfârșit strângând praf!

Sper că v-am inspirat să vă faceți ordine, vă promit că e un sentiment eliberator!

foto: weheartit.com

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top