You are here: Home » Episoade » Spitalul de animale care mulge bani de la oameni
Spitalul de animale care mulge bani de la oameni

Spitalul de animale care mulge bani de la oameni

Mufi trece printr-o perioadă mai puțin fericită a vieții ei dealtfel boierești. Acum câteva săptămâni, când o spălam la ochi, am remarcat că un canin se clatină. Noi știam deja că are probleme grave cu dinții, fusesem la mai mulți doctori care au zis că singura soluție este extracția, dar am amânat momentul sperând că nu o lăsăm știrbă în floarea vârstei, doar că se pare că s-a agravat înainte să apucăm să găsim pe cineva care să ofere un plan bun de tratament.

Așadar, disperați, am mers la o policlinică non-stop, renumită pentru serviciile medicale cică excepționale, ca să vedem ce este de făcut. Am dat peste un medic care nu mi-a făcut o impresie bună, și care, odată ce a auzit că Omul meu este în domeniul medical, a încetat să discute cu mine și mi-a explicat doar cum că ”inflamația nu înseamnă doar roșeață, ci și umflătură”. Uau! Serios? Voi știați ce este o inflamație? Un termen medical atât de complicat încât se găsește doar în cărțile de specialitate normal că nu-mi era cunoscut. *facepalm*

Aș fi trecut și peste această atitudine dacă, pe parcursul ”interviului”, nu ar fi insistat că deparazitarea externă se face periodic. Hai să fim serioși! Pisica mea nu iese absolut niciodată din perimetrul casei, nu intră în contact cu alte pisici decât la sărbători (când mergem acasă și se mai întâlnește cu Tomiță pe care îl scuipă și-l fugărește), iar noi ne descălțăm înainte să intrăm în casă (asta înseamnă pe casa scării, nu în holul de la intrare). În fine. Chiar și așa, dacă totuși se lipește vreun puric de ea, observăm imediat fiindcă se scarpină ca disperata și atunci acționăm. Aparent, noi procedam total greșit! Pisica se dă în mod regulat cu substanțe toxice care îi intră în sânge, pentru că pericolul puricilor pândește la fiecare colț al casei mele. Mhm. Cred că am față de proastă, altfel nu-mi explic de ce ar fi încercat să mă convingă de lucruri absolut ilogice.

Ne-a sfătuit să îi facem un set complet de analize, asta incluzând și FIV, calicivirus, plus alte bazaconii care împreună ajungeau la o sumă frumușică. Am zis da, da, mai vedem. Ne-a dat un tratament cu antiinflamator și antibiotic pentru a reduce efectele de la nivelul gingiei și pentru a putea preleva o probă pentru biopsie / histopatologie. Urma ca după 2 săptămâni de tratament să revenim pentru a putea face această mică intervenție și analiză. Și așa ajungem la ziua de azi.

S-a dus Omul meu dimineață cu ea, să o lase acolo toată ziua pentru a efectua aceste investigații, iar discuția purtată cu medicul a fost … halucinantă, ca să folosesc un termen la modă.

Medic: Știți, ar trebui să îi facem și FIV…

Omul: De ce?

M: Ăăăă… păi… ca să vedem dacă are… așa ar trebui…

Omul: Păi unde ar fi putut contracta acest virus? Nu a intrat niciodată în contact cu alte pisici, nu umblă pe afară, etc. (ok, a fost parțial o minciună, dar chiar nu mai aveam bani de toate analizele cerute de ei, plănuiam asta pentru mai târziu, fiindcă oricum, dacă are ceva, nu contează dacă îi facem analiza acum sau mai încolo. dar nu are!!!).

M: Păi, se poate și la naștere…

O: Hai, doamnă, să fim serioși! Nu observam noi nimic în 6 ani de zile?

M: Păi, ideal ar fi să facem această analiză.

O: O să vedem mai târziu, că oricum se adună o sumă destul de mare azi. Cât costă până la urmă?

M: Să vedem… anestezia 100 lei, prelevare probe 50 lei și analiza histopatologică 300 și ceva de lei, nu sunt sigură.

O: Cum 300 și ceva? Eu știam de 200.

M: Păi, așa ar fi în mod normal, dar transportul în Germania e vreo sută de lei…

O: Germania? Dar ce, noi nu mai știm histopatologie în România?

M: Eiii, ba daaa… dar ne gândeam să trimitem la un laborator în Germania…

O: Nu este nevoie. Se face și în România histopatologie! Asta chiar e culmea!

M: Bine, atunci, 200 lei. Deci în total 350 lei. Să știți că este posibil să fie nevoie de tratament cu steroizi.

O: Eu nu sunt de acord cu această abordare. De ce să îi dăm tratament dacă oricum până la urmă ajunge la extracție?

M: Păi, poate nu este nevoie…

O: Mi s-a spus că 99% o să trebuiască să îi scoatem toți dinții.

M: Păi, da, este posibil… dar știți, să facem tot ce este posibil pentru a nu traumatiza animalul…

O: Bine. Ce steroizi îi dați? Prednison? Acesta ce efecte secundare are?

M: Ăăăăă, știți, nu am observat cazuri de efecte secundare la feline, nu prea dă…

O: Hai să vă spun eu ce efecte are la om. Acesta e un corticosteroid de uz sistemic care are ca efecte secundare necroza oaselor și probleme cu suprarenalele și la rinichi, etc. Persanele oricum sunt predispuse la complicații renale, așa că ce logică are?

M: Ăăăă, știți, așa e tratamentul, și da, au mai fost situații în care s-au manifestat efectele la renale, dar…

O: Nu facem tratamentul acesta. Este și foarte scump, iubim pisica dar nu are rost să o traumatizăm când oricum va fi nevoie să îi extragem toți dinții.

M: Bine, cum doriți… Ce mănâncă?

O: Îi dăm hrană uscată pentru pisici. Nu mănâncă pliculeț, mai mult linge sosul și restul aruncăm, deci nu am mai insistat și i-am oferit doar ceea ce îi place.

M: Păăăăi, e ok… Doar că recomandăm să îi dați carne crudă.

O: Salmonella?

M: O puteți fierbe sau o faceți puțin la grătar, iese foarte bună.

O: Da, știm că e bun grătarul. Dar noi nu facem pentru noi, doar n-o să mă apuc să afum casa pentru Mufi, poate-poate o mânca sau nu.

Cam asta am cules eu din poveste, dar dialogul m-a lăsat aproape fără cuvinte. Cineva care nu are nici un fel de cunoștințe medicale poate că ar fi acceptat o grămadă din condițiile și recomandările medicului, ajungând la peste 1000 lei cheltuieli (unele nejustificabile sau inutile). Mă deranjează când medicii profită de oameni și le bagă pe gât tot felul de chestii, fiindcă pacientul (sau, în cazul de față, stăpânul pacientului) nu se pricepe și este disperat să facă orice pentru a se vindeca (sau a salva animăluțul).

Femeia nici măcar n-a întrebat dacă vrem să facem analiza histopatologică în România, trimitea direct proba în Germania! Când i-au luat sânge pentru analize nu au reușit să le facă fiindcă li s-a stricat un aparat, așa că a trebuit să o ducem pe Mufi din nou (fără să plătim, dar traumatizând pisica). Dacă în cele 4 zile de călătorie până la nemți proba și-ar fi pierdut valabilitatea, din anumite motive (desigur, independente de noi)? Să plătim din nou, nu? că aceasta se recoltează sub anestezie generală (altă traumă) și nici transportul nu e gratis.

Cum să fie atât de nesimțiți? Toate analizele posibile ni le-au băgat pe gât, poate-poate o să punem botul și o să aruncăm cu bani în ei! Noroc să nu suntem chiar naivi, că altfel ar fi făcut o sumă frumușică. Atunci când omul meu i-a zis că tot ceea ce vor ei costă 1000 lei, medicul a zis ”da, dar acesta este prețul și vrem ca pisica să fie sănătoasă”. Întrebarea Omului ”Doamnă, știți care este salariul în România?” a rămas fără replică.

Să ne-nțelegem! Nu mă zgârcesc la tratament, i-aș face de toate dacă aș avea bani și mai ales dacă ar fi necesar și util. Însă refuz să irosesc bani pe analize inutile și mai ales refuz să îi fac un tratament periculos care pooooaaaaate că îi va da o șansă să își păstreze dinții, deși este deja stabilit că ceea ce se petrece acolo este o reacție autoimună care nu prea oferă cale de scăpare cu dantura intactă. Așa că mulțumim, vom lua rezultatul analizelor acestora (pe care le-am făcut fiindcă intrasem deja în horă) și vom merge la un medic cu bun simț și care are în vedere soluții eficiente pentru animal, nu pentru profitul spitalului.

foto

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top