You are here: Home » Episoade » 4. Sunt un exemplu (bun) pentru ceilalți? (E tot despre sală, sorry)
4. Sunt un exemplu (bun) pentru ceilalți? (E tot despre sală, sorry)

4. Sunt un exemplu (bun) pentru ceilalți? (E tot despre sală, sorry)

Și am ajuns la întrebarea nr. 4 din articol: Am I a good example for those around me?

Și da și nu. Sunt de părere că în multe aspecte ale vieții mele procedez corect și mai ales că am făcut eforturi pentru a-mi îmbunătăți calitatea vieții. Vă dau doar un singur exemplu, cel legat de dietă și mișcare, pentru că despre ăsta mi-e cel mai ușor să vorbesc. Și cred că e ceva ce ar putea inspira și pe alții, deși asta nu se întâmplă dintr-un motiv sau altul. Deci, și da și nu. 🙂

Am început să mănânc din ce în ce mai sănătos, un efort susținut și lent, care s-a dezvoltat oarecum natural pe parcursul a mai multor ani. Am început încet prin a elimina diverse alimente și am ajuns în punctul în care pur și simplu nu avem zahăr în casă (am cumpărat fructe pentru dulceață, și abia când am ajuns acasă am realizat că nu avem cu ce să o facem, dar asta e altă poveste) și nu mâncăm fast food decât foarte rar – de exemplu, eu mănânc o șaorma o dată la vreo 2-3 ani, pentru că nu îmi place. Burgeri aș mânca mai des, dacă ar fi vreun Burger King în România. Așa, decât McDs (pe care îl apreciam acum câțiva ani, n-are rost să mint) mai bine nimic. Nu mi-am propus să nu mai iau niciodată fast food. Mi-am zis că ar fi mai bine să reduc, și metoda asta a funcționat excelent la mine. Eu sunt ca un copil: ce n-am voie, aia îmi trebuie. Așa că mi-am păcălit subconștientul. Ideea este că odată ce am făcut o pauză mare de la big mac, de exemplu, mi-am dat seama cât de rău mă simt de la el după ce l-am cumpărat din nou, câteva luni mai târziu. Pur și simplu nu mi-a mai trebuit, fără vreun efort de voință prea mare.

Deși m-am zbătut tare să nu mai trebuiască să gătesc, am realizat că cel mai bine ar fi să-mi fac singură mâncare pentru că astfel voi fi sigură de calitatea ingredientelor. Nu mai pun sare aproape deloc, nu folosesc decât legume, carne, smântână și ouă (de exemplu), fără chestii procesate, fără sosuri din comerț, etc. Din când în cînd mă mai abat și mai trag câte o porceală, cum îmi place să-i spun, dar asta e o excepție și face parte din plăcerile vieții – să mai experimentezi, să încerci ceva nou (nu neapărat sănătos), să încalci o regulă, etc. 😀 Cu moderație!

Am renunțat la bere, acum bem foarte rar, din ce în ce mai rar. Ultima oară am făcut un fel de reacție alergică la ea, deci numai bine ne-am lecuit aproape de tot. Din cauză că nici n-am mai ieșit în oraș în club sau vreun bar, tentația a fost spre zero. Avem o sticlă de tequilla de la revelion, încă virgină, și nici o dorință de-a o deschide. Asta nu înseamnă că ne-am pocăit, merge din când în când un vin fiert sau un păhărel de vișinată (de casă), dar din ce în ce mai … sporadic.

Merg la sală. Eu, lenea întruchipată, am găsit un fel de ”sport” care îmi place de mor. Mă simt motivată aproape mereu să merg, și mă simt excelent de fiecare dată când mă apuc de treabă și mai ales după. Îmi place că fac progrese (care uneori se văd, alteori doar se simt). Și mai ales mă bucur că devin din ce în ce mai interesată. Citesc cărți despre nutriție și exerciții, aproape pe nerăsuflate. Pun în aplicare și mă bucur de rezultate. Ieri, la sală, eu eram la un aparat la care exersez când nu prea mai am energie sau când mi-am făcut tura și îl aștept pe Omul meu să termine. Pun suflet, dar nu e cel mai important antrenament pentru mine. Ei bine, amica mea roșcată a venit la mine din capătul celălalt, să mă întrebe cu ce greutate am făcut și câte repetări, fiindcă ea nu reușește să se autodepășească. A rămas foarte impresionată și oarecum descumpănită fiindcă mi-a spus ”eu nu o să pot niciodată”. Am încurajat-o, i-am prezentat o variantă de antrenament (din cartea lui Tom Venuto, Burn the fat, feed the muscle) care funcționează pentru mine și probabil și pentru ea și am sfătuit-o să încerce, să nu se dea bătută.

Cred că marele meu noroc a fost Omul, care e pasionat de sală și care nu m-a lăsat să mă descurajez. Oamenii care se apucă de greutăți sau cardio vor să vadă rezultate, altfel nu se simt motivați. Și mulți renunță chiar înainte ca acestea să se observe. Eu sper că am inspirat-o pe roșcată să continue. Poate că ceea ce fac eu o stimulează pe ea să încerce mai mult, așa cum și eu mă simt stimulată de alții (sau altele) care sunt mai puternici/e decât mine.

În fine. Motivul pentru care am zis toată povestea asta e că eu consider că felul în care mi-am schimbat stilul de viață poate fi un exemplu bun. Eu sunt fericită cu felul în care am grijă de sănătatea mea acum, și aș vrea ca și alții să descopere această bucurie, deoarece corpul nostru este cel mai minunat instrument pe care îl avem. Desigur, avem serviciu și responsabilități și poate nu ne permitem să investim suficient timp în asta. Dar orice e mai bine decât nimic. The only bad workout is the one that didn’t happen .

Și nu e importantă doar schimbarea la exterior, cât și cea de la interior.

Eu mă simt mai relaxată și mai împăcată acum. La începutul lui ianuarie deja mă luase o melancolie și-o jale, plus un mic început de depresie. Era o lună de când nu mai fusesem la sală. După ce m-am apucat, am și uitat de toate problemele. Mă simt fericită și puternică, iar senzația aia de oboseală plăcută nu se compară cu nimic. Am avut febră la umeri și piept și picioare de abia mă dezbrăcam sau așezam pe scaun. Dar satisfacția de a-mi depăși limitele, de a arăta din ce în ce mai bine și de a fi din ce în ce mai stăpână pe corpul meu nu se compară cu nimic. E greu, da, dar sincer cel mai greu a fost să fac pauză. La început a fost comod, aveam serile doar pentru mine. Iar când m-am reapucat am jurat că nu mai stau departe atât de mult. Abia mă mișcam, părea că tot ce realizasem înainte a fost șters cu buretele și că trebuie să o iau de la zero. Mi-am revenit în vreo două săptămâni, iar acum deja am depășit recordurile anterioare. Am făcut și yoga recent, și am simțit că am mai multă stabilitate și control. Și efectiv mi-am simțit grupele musculare și am putut să le folosesc așa cum trebuie. Sentimentul a fost fantastic!!!

Ceea ce vreau să zic este să faceți mișcare. Nu sală, că asta nu e pentru toată lumea, poate nu vă place. Dar folosiți-vă corpul la ceva. Nu-l neglijați. Și asta v-o spun eu, un om leneș și plictisit aproape toată viața (până în 2016). Găsiți ceva care vă face fericiți (bicicletă, alergat în parc, fotbal, orice) și nu va mai trebui să găsiți scuze. Nu am timp, e frig/cald afară, plouă, am o problemă de sănătate (se găsesc metode de a exersa pentru orice condiție medicală care nu e prea gravă, sunt oameni cu hipertensiune, handicap, etc care se antrenează), nu știu ce să fac (acum că avem acces la internet și informație atât de ușor, asta chiar nu mai e o scuză), nu am cu cine. Alfa-Dude a mers singur și și-a făcut prieteni la sală. Acum eu sunt spotterul lui, haha. Revenind. Totul e să porniți la drum! Nu neapărat ca să arătați bine (deși acesta poate fi un scop pentru mulți) fiindcă nu există un standard pentru asta, ci pentru sănătate și satisfacție. Dacă vă simțiți bine așa cum sunteți, o să fiți și mai fericiți când organismul vostru pompează endorfine. Wink-wink.

Și dacă eu nu sunt un exemplu, sper ca acest articol să fie. 😀 Câte v-aș mai povesti… dar poate altă dată. M-am folosit de întrebare ca să scriu tot despre ce am vrut. Urmează rețeta de dulceață de citrice, un articol despre diete și planuri alimentare și mituri și … evident întrebarea nr. 5. La care iar nu mă uit, ca să fie o surpriză și mai ales fiindcă (aparent) povestesc despre ce mă taie capul. Oricum ideea era să recapăt obișnuința de-a scrie zilnic pe blog, și văd că merge bine. Deocamdată.

Pe mâine!

Până atunci, niște motivaționale, că-mi plac de mor!!! De pe weheartit.com, desigur.

939280cdd8ae475fb8ddbd6f61616507

large (1)

large (2)

large (3)

large (4)

large (5)

large (6)

large (7)

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top