You are here: Home » Personal » Parfumul *meu*
Parfumul *meu*

Parfumul *meu*

Mă gândeam c-ar fi mișto să bag o introducere, să vă iau pe după vișin, dar nu-mi vine nimic interesant în cap și poate că nu merită să pictez un tablou, având în vedere că subiectul de azi e banal. Asta e, sunt perocupată de nimicuri. Câteodată. 😀

Când eram la facultate, aveam o profesoară care mirosea a D&G Light Blue. Zic asta în sensul în care rămânea aroma în clasă și o oră după ce pleca, și s-au împletit atât de bine amintirile în capul meu, încât și acum tot la ea mă gândesc de câte ori îmi vine o briză de Light Blue. În fine… Mirosul și personalitatea ei erau într-o armonie atât de perfectă, încât m-am gândit atunci că mi-ar plăcea și mie să-mi găsesc aroma care să mă reprezinte. Și am tot căutat cu anii… și nici acum nu sunt sigură, dar simt că Chanel no. 19 Poudre se apropie cel mai mult de ceea ce-mi doresc. Dar nu pot și nu vreau să mă dau cu el zilnic, pentru că mă plictisesc și pentru că nu am un stil de viață care să necesite atâta eleganță. Culmea e că acest Chanel a ajuns la mine din greșeală, când Alfa-Dude a crezut că a pus mâna pe un No. 5. Mă rog… totul e bine când se termină cu bine.

88620454_1217__550x367_07no19poudre3

Ideea e că îmi plac parfumurile grele (chiar și vara) și cele pe care nu le miros chiar la toată lumea.

Așadar, în restul timpului, adică în viața ordinară de zi cu zi, mă bucur de diverse parfumele mai mult sau mai puțin interesante, gen Dior Addict și J’Adore (mi-au plăcut la nebunie 😀 ) și Just Cavalli mai nou, sau Escada (Magnetism a fost ok, dar aromele de vară sunt absolut neinteresante pentru mine) și Nina Ricci (Love in Paris – ok, dar nu mi-a zguduit lumea ori nara). Etc. În fine. Vă spun așa, ca să vă faceți o idee, nu ca să mă laud că n-am cu ce.

Și ca să ajung la motivul pentru care scriu această postare este următorul: m-am apucat iarăși de căutat serios aroma mea. M-am documentat întâi pe Fragrantica.com, ca să-mi fac o plajă de alegeri. După care m-am apucat de pufăit și amușinat prin Sephora, Douglas, Marionnaud, Beauty Mania, etc. Am ajuns io la concluzia că mi-ar plăcea tare mult niște Black Opium. Nu mi-am permis să mi-l cumpăr, și se pare că s-a nimerit tocmai bine. Nu numai că îl are deja o prietenă, dar aparent a devenit foarte apreciat în ultima vreme în ciuda faptului că nu e așa ușor de … înghițit. Cel puțin așa presupun, fiindcă îmi place mie și gusturile mele nu sunt tocmai comune.

yslblow_aedp10_01__5

Am mai pățit asta când am descoperit Alien (care deja era abuzat folosit de muuuuulte persoane) și eram mega entuziasmată, dar bine că nu l-am luat nu doar fiindcă era comun, cât mai ales că mi s-a aplecat de la el după ce am terminat o simplă mostră. 😀

Și sunt tare necăjită, fiindcă de fiecare dată când dau peste ceva ca lumea, devine mainstream. Și eu vreau să fiu specială într-un mod special, deși îmi dau seama că nu am suficienți bani cât să mă bucur doar de chestii unicat și oricum nu prea contează, fiindcă cine știe cu adevărat ce port sau ce cumpăr și, la urma urmei, cui îi pasă? Plus că-s pustnică, haha.

Mă rog. M-am decis să încerc Pleats Please (musai varianta mov) pentru vara asta. Nu cred că multă lume folosește Issey Miyake. Sau cel puțin așa sper…

parfum

Îmi mai place și LouLou, deși e cam banal – dar nu cred că-l are multă lume, muahaha.

acharel-lou-lou.1000x1000

Alte probleme? De exemplu, îmi plac buburuzele și florile de la Marc Jacobs, care nu țin mai mult de o oră pe pielea mea. Și chestii care miros ciudat pe mine. Șiiii! De ce Million, care e un parfum așa mișto, are o sticlă așa manelistă? De ce?!?!

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top