You are here: Home » Util » Șmacuri și pomezi
Șmacuri și pomezi

Șmacuri și pomezi

În lipsă de subiecte profunde, azi scriu despre ce cosmetice folosesc în ultima vreme. Deși pare o tematică superficială și o metodă de-a vă lua ochii, c-adică n-am lăsat blogul ăsta în paragină, chiar am făcut eforturi pentru articolul acesta. 😀 Așadar, să trecem la treabă.

Încep prin a spune că în ultima vreme îmi este lene să mă fardez apreciez mai mult un aspect natural, motiv pentru care încerc să renunț la tot felul de artificii care nu doar că nu aduc un plus de valoare, dar mă mai și indispun (nu-mi iese simetria la eyeliner și pace!).

De exemplu, nu știu dacă știți, dar principala super-putere a sprâncenelor mele este invizibilitatea. Ele există, trăiesc bine mersi deasupra ochilor mei frumoși, dar nu se prea văd fiindcă sunt scurte, rare, și au o culoare dubioasă care arată mai mult a umbră decât păr. Așadar, trebuie să le pictez ca să arăt a om  mai bine. Am încercat multe chestii (inclusiv pacostea aia lichidă de la MUFE, de se aplică vreo oră cu pensula), am irosit o grămadă de timp, așa că m-am decis că am chestii mai importante de făcut decât să desenez. Acestea fiind zise, o să-mi iau o mascara pentru ele și gata. N-o să fie la fel, dar va fi suficient pentru mine.

7b16eb6be6ad679b7e69f5bd8e688ac5

Al doilea lucru asupra căruia vreau să mă opresc este fața. După cum am mai zis, am făcut niște sesiuni de Fraxel ca să remediez niște cicatrici, ceea ce s-a întâmplat, slavă cerului. Tot nu am obrazul fin ca o piersicuță, dar nu mai am nevoie de tone de fond de ten, așa că am decis să renunț de tot, după ce am umblat așa o vreme: SPF, primer, fond de ten, pudra, contur, blush, iluminator. Seara îmi venea să mă jupoi în loc să mă demachiez. 😀 Tenul meu e gras cu tendință acneică, așa că n-am făcut decât să-l chinui și să îi sporesc problemele.

În loc de toate drăciile de mai sus, acum folosesc doar BB cream. Și anume:

clarins-clarins-bb-cream-L-xiK8lY

BB-cream-urile obișnuite sunt grase, n-au acoperire și mai mult enervează cu strălucirea lor nenaturală decât ajută. Acesta (din poză) are un finish satinat și acoperire medie, miroase divin (deși în general prefer produsele fără parfum, ăsta așa a venit și l-am luat ca atare; nu mi-a iritat pielea, deși în general sunt sensibilă, așa că pentru mine e ok) și rezistă la fel de bine ca primerul Benefit Porefessional + fond de ten MUFE. În cazul meu! Singurul minus din punctul meu de vedere este SPF-ul cam mic, dar la momentul achiziționării eram disperată și consiliera de vânzări cam aiurită, așa că am riscat. A, da, și mai există un minus: gama de culori e restrânsă. Eu sunt ok cu asta, că m-am potrivit perfect cu cea mai deschisă nuanță, dar cele mai închise sunt așa … portocaliu-maroniu. Câh.

La capitolul creme (fiindcă am nevoie, fir-ar să fie…) am ales La Roche Posay, bineînțeles.

LP14250_big

Aceasta merge foarte bine și ca bază de machiaj, nu încarcă deloc tenul și se absoarbe foarte repede. Pompița este un mare plus, deasemenea.

Acum că stau să mă gândesc, am cam făcut o pasiune pentru farmacia Tei și produsele de-acolo.

12184198_10204747268391220_5986813947421841443_o

2015WP_20160314_11_14_51_Pro

2016

Așadar, ce mi-a plăcut de la La Roche e simplu de ghicit din a doua poză. Nu mi-au plăcut deloc loțiunea SPF (o-ri-bi-lă! textura, culoarea, mirosul, tot!) și fondul de ten (care se ”separă” la un moment dat, nu este deloc buildable cum îl recomandă ei și culorile sunt aiurea).

Și ultimul produs e de la OPI și folosit cam rar, din lene păcate :

opi-green-tea-scrub_500x500

Îl folosesc mai mult în sezonul rece, lasă mâinile fine și plăcut mirositoare. Are și particule exfoliante și ulei, deci trebuie zbenguit bine înainte de ulilizare. Ar trebui să-l întrebuințez mai des, mă gândesc. Și-o cremă de mâini după, pentru senzații neprețuite. 😉

***

Nu mai folosesc ojă aproape deloc, iar cu lac mă dau când am chef (musai ăla cu vitamine, albastru, de la Seventeen). Îmi curăț unghiile și le îngrijesc, dar n-am timp de pictură. Mi-am găsit în sfârșit nuanța naturală a părului și, deși a crescut vreo 4 cm, nu se cunoaște, așadar (cu puțin noroc și puțin stres=puține fire albe) nici să mă vopsesc n-o să mai fie nevoie. Dar mă duc la tăiat vârfurile la 2 luni; am întârziat o dată și chiar s-a cunoscut, părul era vizibil degradat. Geluri de duș de la Yves Rocher. Și spray-uri fără săruri de aluminiu. Deo-stick doar când anticipez efort fizic. Fără tocuri. E așa o libertate în a fi pur și simplu îngrijit și natural, încât chiar n-am de gând să mă mai zbat decât cu vreo ocazie deosebită.

P.S. : Am făcut curat și pe Facebook. De primăvară, așa… Am renunțat la tot ceea ce nu aducea un plus de valoare vieții mele zilnice. Și acuma să nu spuneți că sunt absurdă deoarece caut așa ceva în social media, dar!!! măcar să nu mai dau scroll printre chestii care nu mă interesează absolut deloc. Am dat câteva dez-urmăriri unfollow și de vreo săptămână chiar e o plăcere să-mi verific newsfeed-ul în fiecare zi, zece minute. Asta vreau să fac în toate aspectele vieții mele.

P.P.S. : Știu că m-am lungit la vorbă. Doar un lucru mai zic: pozele sunt de pe net, am căutat pe google denumirea produsului și am ales imaginea cea mai potrivită. Sue me!

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top