You are here: Home » Episoade » Femeie. Bere. Câine.
Femeie. Bere. Câine.

Femeie. Bere. Câine.

Ia să vă spun eu o poveste de mai demult, cam prin iarna lui 2015 (deci, ca să fim corecți, nu chiar atât de demult 😛 ). Eram la Roman și tocmai ce mă întinsesem la multe beri cu Alfa-Omul și un prieten bun. M-am amețit binișor, așa că am plecat spre casă pe jos, ca să mă mai dezmeticească aerul rece al serii. La un moment dat văd un cățel pe celălalt trotuar, o ocazie perfectă să spun ceea ce zic de fiecare dată când văd ceva drăguț: țini-i mic acolooo? Nici bine n-am terminat întrebarea, că ghemul supra-extaziat de blană a traversat și a venit la mine, dând din coadă și încovrigindu-se (știu că nu există cuvântul ăsta) pe lângă picioarele mele, trântindu-se pe jos cu burta în sus și cu limba de-un cot pe asfalt. Eu (repet, amețită) m-am entuziasmat și am început să-l mângâi și să mă joc cu el, crezând că o să plece când se plictisește. Ei bine, m-a urmărit, după cum probabil ați anticipat și voi. S-a ținut după mine, la fel de fericit ca-n prima clipă când l-am băgat în seamă! După vreo câțiva metri, m-a pufnit plânsul: săracul, cred că-i mort de foame! uite ce disperat după afecțiune e, nu vrea decât să-l ia cineva acasă și să-l iubească! Și tot așa, de Alfa-Dude a intrat în panică, imaginându-și că o să iau puricosul la subțioară și o să-l adopt pe loc. Se uita la mine și mă ținea în brațe, încercând să mă consoleze: lasă, că e ok, nu vezi ce gras e? sigur îi dă cineva de mâncare. e călit de viața pe stradă și prietenos, deci nu stă singur sub vreun pod. Și tot așa încă vreo sută de metri, până când am ajuns într-un loc unde erau niște gagii care stăteau la un pet de bere de vorbă. Câțelul a rămas cu ei, eu iar m-am pus pe plâns: dacă nenorociții ăia sunt beți și-l bat? dacă-și bat joc de mititelul ăsta? Eram praf, ce să vă mai spun… Mi se rupe inima când vine vorba de animăluțe. Dar am ajuns până acasă semi-consolată și m-am culcat cu speranța că acel cățel adorabil va fi în siguranță. A doua zi dimineață, era în fața blocului. L-a văzut Alfa-Dude când a coborât și i-a cumpărat niște mâncare.

Acum mi se pare amuzant, dar în momentul ăla eram devastată și amețită, repet 😀 . Cam așa:

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top