You are here: Home » Episoade » Munca dăunează grav sănătății
Munca dăunează grav sănătății

Munca dăunează grav sănătății

Cei care știu și s-au săturat de poveștile mele exagerate legate de microbi și evitarea lor, acum se pot bucura împreună, pot forma un grup de suport sau de protest, și mai ales au cu ce să se mândrească și din ce să facă poster la care să arate cu degetul și să râdă triumfător: mâinile mele arată oribil! De la atâtea produse de curățat, pielea mea a ajuns într-o stare deplorabilă. Nu e vorba de detartrant sau alte chimicale absolut-ucigătoare, ci de banalități cum ar fi spray-ul Sanytol al cărui miros îmi place atât de mult, încât numai o minune a rațiunii mele precare m-a împiedicat să fac baie în el. 😀  În plus, fiindcă stau atât de mult cu mâinile în apă (caldă, de când cu sezonul rece) și detergenți, pielea a început să se exfolieze și pe alocuri să se crape până la sânge. În ultima vreme ajung destul de des în starea asta, mai ales iarna (probabil e treaba cu apa fierbinte), și nimic nu mă poate salva – degeaba mă dau înainte de culcare cu ulei de migdale sau creme minune, că a doua zi o iau de la capăt.

Aseară, alarmată de situație, am căutat pe google informații despre treburile astea, și am descoperit dermatita de contact, una din bolile care li se întâmplă mereu altora, nu mie. 😛 În general, prefer să evit diagnosticarea ”internaută”, fiindcă orice simptome aș citi, le prezint cu succes. Revenind la situația de față, am considerat eu în sinea mea că indicat ar fi să renunț la șmotru exagerat, să fiu moderată în toate cele și, eventual, să spăl cu mănuși inclusiv vasele.

Ca și când n-ar fi fost de-ajuns, aseară am primit, pentru prima oară de când o am pe Muf, și o dovadă incontestabilă a existenței unei feline în viața mea: pisica asta care, în 90% din cazuri este un înger, a avut o rătăcire psihică demonică și, încercând să-mi ”ia” ceva din mână, m-a zgâriat. Dar nu așa, superficial, ci un ditamai canionul dureros, cu usturime și prurit, pe mușchiul aductor al policelui (vă pun poză mai jos, că nici eu n-am știut cum se cheamă și am căutat imagine revelatoare). Poate n-ar fi important, numai că dacă înțelegeți localizarea, mă pot lamenta mai ușor cu privire la durerile pe care le simt de fiecare dată când mișc mâna – rana se deschide în mod constant.

anatomiamainii-1

foto

Și, pentru că am copilărit în vremuri diferite, am rămas cu un fel de leac vintage, și anume Cutadenul, a cărui amintire dăinuia undeva în subconștient, și care-a țâșnit la suprafață anul trecut, când Alfa-Omul a avut o leziune pe care nu era sigur cum s-o trateze. Dap, dificilul Cutaden pe care bunica mea îl folosea pentru orice a revenit în viața noastră modernă, plină de tot felul de remedii frumos mirositoare, eficiente, emoliente, care intră ușor în piele și care au efect rapid.

Momentan am un plasture bun care s-a lipit cu simț de răspundere, temeinic peste rana oblojită cu mai-sus-prezentatul Cutaden, și care-mi ține cărnița laolaltă; altfel, n-aș fi avut minunata ocazie de-a mă plânge de situația curentă pe blog. Partea bună e că sunt scutită de spălatul vaselor – nu că altfel aș fi fost implicată în acest proces prea des (da, știu, sunt privilegiată 😉 ).

P.S. Textul de mai sus e presărat cu hiperbole. Nu mă luați prea în serios.

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

6 comments

  1. O placere intotdeauna sa spal vasele intru ocrotirea manutelor tale delicate! 🙂

  2. Am verificat si nu e nevoie sa iei antibiotice nici chiar daca dezvolti drept complicatie un caz usor de boala ghearelor de pisica,si chiar si daca faci un caz grav care va necesita spitalizare si antibiotice si perfuzii si sedative,chiar si asa prognosticul e destul de bun,adica exista sanse ff bune sa iti revii fara sechele deosebite.

    • Mulțumesc pentru cercetări, eu nici n-am luat în calcul că aș putea dezvolta ceva grav (nu că usturimile și pruritul ar fi de ici, de colo 😛 ).
      Oricum nu iau antibiotice, din principiu. Ultima oară a fost acum ceva vreme, la o măruntă intervenție chirurgicală (asta a rămas excepția de la regulă).
      Uff, auzi, pronostic bun înseamnă revenire fără sechele. =))

  3. Pana si curatenia e bina sa o faci cu masura…asa sunt felinele, te pocnesc cu “drag” atunci cand esti la pamant…

    • Din păcate, eu nu pot fi moderată în nici o privință. 😛
      Iar felina mea este alături de mine când îmi este rău, de obicei. De data asta o s-o iert, că-i frumoasă. Dacă nu era …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top