You are here: Home » Personal » Următorul recensământ : 21.12.2012

Următorul recensământ : 21.12.2012

A zis cineva că nu pe 21.12.2012 se termină toată treaba asta cu viețuitul pe planetă, ci pe 12, că scrierile au fost interpretate greșit. Dar iată că ziua de ieri, deși de departe cea mai urâtă din anul ăsta, nu mi-a fost chiar fatală. Nu pot spune același lucru despre neuronii mei, dar deh, vorba americanului: win some, lose some. 🙂

Cică vine Crăciunul acușica. N-am timp să simt atmosfera de sărbătoare, pentru că sunt prinsă în sesiuni intense de îngrășarea porcului în ajun, adică închiderea de lună și de an. Colac peste pupăză (îmi place expresia asta la nebunie), marți am primit o veste proastă, cu impact major pe termen lung, dar despre care încă nu dau detalii. Ce-i important, totuși, e că încerc să-mi fac ordine în gânduri și în suflet, să iau o decizie până la finalul anului, ca să apuc 2013 cu optimism și putere în bătăliile grele care mă vor încerca. Îmi stătea în obicei să mă trântesc pe jos ca un copil răzgâiat și să plâng pentru ceva, să mă lamentez că viața nu e dreaptă și că am ghinion, să cerșesc milă și compătimire, dar de data asta am simțit că s-a rupt lanțul acesta și că am trecut într-o nouă etapă. Nu mai dau vina pe alții pentru nenorociri, ci încerc să le privesc ca și când ar fi oportunități; drept consecință, în cazul de față îmi dau seama că sunt forțată de Univers să iau o decizie și, deci, meditez asupra viitorului meu. E plăcut, pe de o parte, să descopăr această latură neplângăcioasă a mea. Nu mi-e ușor să fiu puternică după atâția ani de cocoloșeală și dependență, dar nici nu m-aș întoarce la cum eram.

Ceea ce vreau să spun, în cuvinte alambicate și fără înțeles (în aparență) este că acum am de ales între a face o schimbare și a suporta ceva neplăcut, dar cunoscut. Ca să fac o paralelă, dau trei exemple.

  • Un șef are de ales între un angajat inteligent, cu personalitate, și altul stil tanc sau decovil, care nu pune prea multe întrebări și nu gândește, dar calcă peste toți și toate la cel mai mic ordin. Nu-i așa că e trist să alegi omul mai prost doar pentru că-l poți manipula?
  • O femeie are de ales între iubitul ei care nu o respectă și între a fi singură (parcă single sună mai puțin dramatic) – hai să spunem … între relații – cel puțin o perioadă. Nu-i păcat să rămâi într-o legătură, de orice fel, cu un individ care nu-ți place, doar de dragul de-a fi cu cineva?
  • Un om vrea să o ducă mai bine,  dar crede că el singur nu poate face nimic. Nu-i stupid să nu votezi doar pentru că îți închipui că nu poți schimba situația?

Și Pământul se rotește în continuare…

 

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

10 comments

  1. Pentru mine, şi ai mei, pe 21 a doişpea va fi apocalipsa porcului 🙂

  2. Destul de criptica insemnarea ta, da’ chestia cu votul chiar ca nu o inteleg (in acest context).

    • O sa dau detalii mai incolo, sau pe mail (daca te macina curiozitatea). Iar treaba cu votul are legatura cu solidaritatea si delasarea, lipsa sperantei si self-fulfilling prophecies. Normal ca daca nimeni nu face nimic nu se intampla nimic. Daca oamenii tac si ingjit mizeriile celor de la conducere, cine sa schimbe ceva? Sa stam in fund si sa speram, nu? M-am saturat de deznadejde, in mine si in jurul meu!

  3. imi place cum gandesti…eu, in tineretile mele faceam parte din categoria hai sa ne plangem de job…si eram ingrozitoare ca nu-mi placea dar continuam sa ma duc si sa ma vait…cred ca stii genul, eram teroarea colegilor:)))

    pana cand mi-am dat seama ca lucrurile sunt mai simple decat par: nu-ti place jobul? cauta-ti altceva, nu-ti place tara? emigreaza (si nu o spun deloc ironic) nu-ti place ceva la altii? schimba ceva la tine, etc pur si simplu e mult mai constructiv decat sa iti plangi de mila…acuma nu-ti imagina ca nu mai recidivez si eu dar macar ideea principala ma straduiesc s-o urmez

    si partea interesanta e ca niciodata pana acum nu am regretat decizia luata (si nu pentru ca iau decizii minunate si perfecte;) ci pentru ca la momentul respectiv a fost cel mai bun lucru pentru mine.

  4. Eu sper sa nu fie vorba de relatia ta cu Alfa-man, ca totusi parca parea in poze destul de musculos si capabil si chiar dispus de a te duce in carca atunci cand te dureau picioarele, si o asemenea abilitate + generozitate aparent binevoitoare nu cred ca e de ici de colo.

    De ex mie niciodata nu mi-a propus nimeni sa ma duca in carca odata cand eram chiar ff epuizat pe niste drumuri de munte si chiar aveam si o basica la un calcai, si chiar eram destul de firav, mai bine zis costeliv, ca nu cred ca aveam mai mult de 60 de kg la 1,78 metri, nu mi s-a propus nici macar sa fiu ajutat sa mi se care rucsacul, insa mi s-a propus sa arunc rucsacul intr-o prapastie ca sa ma simt mai usurat de povara ca sa rezist in continuare, insa totusi ulterior, la un eventual popas, chiar mi s-a oferit si o camasa de flanela sa-mi pun peste tricou + am primit si un compliment de incurajare personala relativ discret insa deosebit de competent in legatura cu ochii mei frumosi, (ca in legatura cu altceva chiar ca nu vad cu ce m-ar fi putut complimenta nimeni ca sa para cat de cat sincer si astfel eficace), si chestiile astea pana la urma cred ca m-au ajutat sa rezist si in continuare, insa am si acum o cicatrice in calcaiul stang de la acea basica + precis nu as fi intrat intr-o relatie pe termen lung cu ala de mi-a dat camasa si mi-a complimentat ochii frumosi, ca era clar ca o spusese doar la nivel profesional ca sa ma incurajeze si sa nu ma aiba pe constiinta ca ramaneam in drum pe acolo, nu pt ca ar fi avut sentimente reale fata de mine, mai ales ca nici macar nu m-a tinut de mana cand mi-a facut complimentul despre ochi, in plus uitandu-se la mine numai de la buze in jos mai mult la calcaiul ranit, (desi ma rog, eram in Romania, nu stiu daca puteam fi chiar atat de pretentios, mai ales ca era inca ilegal, articolul 200 impotriva gesturilor afectuoase in public constituind posibila propaganda sau prozelitism fiind inca in vigoare la acea vreme, dar putea sa se prefaca ca imi verifica pulsul sau ceva de genul asta acceptabil si chiar recomandabil atunci cand se examineaza o plaga posibil susceptibila la infectie la picior, desi, ma rog, nu era nici doctor sau asistent medical de meserie…).

    Stiu ca povestea mea nu are nici in clin nici in maneca cu topicul principal al articolului tau, insa speram sa te fac sa adormi si sa uiti astfel de grijile care te-or fi facut sa scrii acest articol.

  5. Sper sa vorbesti despre cea de-a treia varianta. Primele doua sunt neplacute oricat ai fi de curajos.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top