You are here: Home » Culinar » Plachia de somn – somnul pasiunii în bucătărie

Plachia de somn – somnul pasiunii în bucătărie

Vladimir mi-a adus aminte de singura reţetă cu peşte încercată de mine, anul trecut cam pe vremea asta, şi care m-a lecuit pentru o bună perioadă (de fapt, încă mai fac doar pasta de peşte la blender, deci still ongoing). Lupuşorul ştie povestea, dar hai să v-o împărtăşesc şi vouă.

Să începem cu începutul: primisem de la un bun prieten nişte somn de Dunăre – marfă bună, zicea el – şi împreună cu pacheţelul magic a venit şi reţeta: plachie! Nici măcar nu mai auzisem de aşa ceva, darămite să fac eu însămi. Esenţial în poveste este nu doar faptul că până la momentul respectiv activităţile mele la bucătărie se limitau la paste şi cartofi sau ceva de genul 🙂 cât şi faptul că afară erau peste 30 de grade şi treburile care urmau să aibă loc în cuptor promiteau să încingă atmosfera la maxim. Ce este scris cu grena este teoria, iar cu negru este aventura mea.

Începem, da?

Ingrediente4 somni mititei de Dunăre (inclusiv capul, care are multă cărniţă pe el, altă chestie pe care n-o ştiam), 3 roşii şi 4-5 ardei (de toate culorile, dacă găsiţi); 3 cepe, usturoi cât doriţi, condimente, vin alb demisec sau sec.

Procesul: peştele se dă cu sare (eu am uitat acest prim pas – am început cu stângul, clar!) şi făină albă, apoi se prăjeşte. Eu am încercat fără făină, la început, însa s-a prins de tigaie; l-am întors des, din nepricepere, şi l-am sfărâmat tot, etc. Prima tură a fost cvasi-compromisă, pe scurt, însă m-am adaptat rapid, dupa cum o să citiţi mai departe. După ce am terminat cu somnul, trecem la legume. Se taie ceapa melcişori (am citit eu undeva termenul ăsta, nu-l folosesc în mod curent, şi e posibil să greşesc cu utilizarea lui) şi se căleşte. Între timp, sau înainte, tăiem felii lungi ardeiul, tăiem roşiile în bucăţi mari; eu am adăugat şi nişte roşii in sos, de la conservă (cam jumătate, că-mi rămăsese de la nişte paste). Când ceapa e puţin arămie, se adaugă legumele deasupra, nişte condimente şi sare (în cazul meu, că trebuia să compensez pentru peştele nesărat) şi se lasă până se înmoaie.

Se ia peştele, se aşează frumos într-o tavă; deasupra se toarnă conţinutul crăticioarei de mai sus, “aranjat” în prealabil, un pahar de vin (eventual amestecat cu o lingură de făină albă, dacă vreţi un sos mai gros), şi câţiva căţei de usturoi tăiaţi bucăţele mari, pentru gust (am uitat şi de ăştia); eventual câteva foi de dafin şi vreo două boabe de piper. Tava se dă la cuptor şi se lasă vreo 30-40 de minute, sau până simţiţi că nu mai aveţi aer şi blestemaţi ziua caniculară în care v-a pus mama dracu’ să gătiţi treburi din astea. La sfârşit avem o bucătărie incandescentă care miroase excelent, şi o mâncare cu un aspect mediocru, după cum se observă în poze, dar cu un gust nu tocmai de lepădat.

În farfurie nu i-am mai facut poză, că mi se lungiseră urechile de foame, tot aşteptând într-o saună creată de mine, cu bună ştiinţă. Precizez din start că e o reţetă complicată (eu neavând răbdare mai deloc), de lungă durată, şi cu foarte multe vase de spălat; unele au aşteptat câteva zile să se înmoaie, atât de “pricepută” sunt. :D În plus, plănuiam şi o mămăligă imensă, ţărănească, dar n-am mai avut nici o tragere de inimă, mai ales fiindcă era teribil de cald (am mai zis asta?) şi, deasemenea, deoarece însemna alt vas de lăsat cu apă, în chiuvetă, vreo zi-două.

Precizare irelevantă  pentru mine, dar poate utilă pentru alţii: pentru un gust deosebit, în loc să prăjiţi peştele în tigaie, se poate opta pentru pregătirea lui la gratar.

Concluzia? A fost o experienţă unică (sper), interesantă, dar nesatisfăcătoare. Nu mă omor după peşte, în general, iar gustul acrişor al sosului nu m-a încântat în mod deosebit. Aaaa, şi v-am mai zis că s-a făcut o zăpuşeală de nedescris?

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

14 comments

  1. :)))))) Oh ce-mi place cand o mai patiti si voi, parca nu ma mai simt atat de inapt. Sentimentul de incompetenta (personal) revine insa cand vad o femeie (orice femeie) in bucatarie. Fiindca toate fac de 1000x lucrurile mai usor si mai indemanatic decat mine. DAR, plachia ta arata fenomenal si de loc mediocru (eu m-am distrat de procesul de creatie, nu fac deloc, chiar de loc misto de produsul finit care e senzational). Si fiinda sunt mort dupa peste am sa fac si eu cand ma intorc de din Nord.

    • Mie nu mi se pare ca arata cine stie ce, mai ales pentru ca poza am facut-o cu toata treaba din tava, n-am mai stat sa aranjez in farfurie si sa fac sa se vada pe fundal ceva interesant si feng shui de bucatarie. In fine, ideea este ca intre timp, odata cu mutarea din apartamentul respectiv intr-unul cu o bucatarie SI mai mica, dar cu instrumente de lucru infinit mai bune, ca sa nu mai zic noi, treburile stau mai bine si n-am mai avut esecuri. 🙂
      Mi-am inchipuit ca te distrezi pe seama aventurilor mele si nu a produsului final, stai calm ca nu-s asa ofticoasa, mai ales cand vine vorba de tine. Ba chiar am sperat sa te amuz, pentru ca si eu ma distrez cand imi aduc aminte. 😀

      • Da-le incolo de feng-shui ca se raceste mancarea pana aranjezi opera :D. Sa stii ca n-am zis-o politicos, chiar arata incredibil de bine, si pentru mine mancarea impozata in oale sau tavi are un efect grozav fiindca pare foarte naturala in comparatie cu ororile alea cu servetele, floricele, si ce se mai gandeste doamna respectiva sa infiga peste mancare (de dragul pozei).
        Sa stii ca rasuflu usurat ca ai rabdare cu mine. Ieri sau alaltaieri am facut o greseala si am infipt gresit o negatie exact unde nu trebuia, de chiar ma mir ca nu m-a banat Intuneric de pe blogul lui, fiindca a iesit (evident!) o chestie foarte jignitoare… Stii, macar sa fii avut itentia, dar n-am avut-o nici de frica :)). Asa ca, multumesc frumos.
        Am ras copios inchipuindu-mi ideea de sauna romana cu mirosuri de somn si ardei :D. Si tu tronand in centru filozofic.

        • Da, se raceste, dar ce sa fac? M-am lasat influentata de atatea bloguri culinare unde totul arata ca in restaurantele de lux!
          Cateodata cand mai gatesc si fac poze Alfa-Mancaciosul se apuca de bobinat, ca stie ca dureaza ceva timp pana prind cadrul perfect. Neplacut pentru el este atunci cand pozez portia lui, pentru ca ii pun mai mult si mai variat (cateodata eu nu pap decat garnitura 😀 ).
          Cat despre Intuneric, nu cred ca o sa se supere, si intelege ca a fost o simpla greseala. Si nu am rabdare cu tine neaparat, cat nu are ce sa ma deranjeze pentru ca sunt convinsa ca nu esti rau intentionat; daca mi-ai zice ceva aiurea as lua-o ca pe o “honest mistake”. 😉

  2. Nu mi ţíneam minte, recunos 🙂 Dar somnul cam are gust de baltă, că stă cam pe la fund şi mănâncă numai mortăciuni 😀

  3. Nu m-a tentat mancarea, dar trec pe aici sa complimentez culoarea roz-prafuit a trandafirilor din capul blogului, o culoare care mi se pare chiar potrivita pt o persoana care, desi imbatraneste pe zi ce trece, isi mentine totusi cat de cat abilitatile de a interactiona in mod placut cu mediul inconjurator !

    • Eu cred ca in mod real m-as simti chiar destul de atras, adica total neinspaimantat, de o persoana matura de sex feminin si varsta peste 67 de ani care ar purta un sweater de aceasta culoare, si as indrazni sa stau de vorba cu ea chiar la un nivel mai relaxat decat sunt eu de obicei cand stau de vorba cu aproape oricine, de orice varsta sau sex, (cu ffffff putine exceptii concrete), in real life !

    • Multumesc, Rudoplh.
      Stai linistit, nu intentionam sa fac pofta nimanui cu mancarea, era doar o poveste. 🙂

  4. Mie mi se pare ca pestele arata bine. Tu si Vladen sunteti niste criminali, mereu vorbiti de peste, cand eu sunt asa pofticioasa. :((

  5. eu ador pestele afumat si pe gratar

  6. Lasa ca am gatit eu dupa reteta Oanei de pe gustos.ro si cand am pus rosiile in suc propriu la conserva mirosea a cacat mancarea de am aruncat oala cu totul.

    • Nu știu dacă această Oana de care vorbești e vinovată. Și eu am făcut odată o oală de orez cu legume franțuzești care a ajuns direct la gunoi, dar nu a fost vina nimănui în mod particular. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top