You are here: Home » Episoade » Cât de important e sexul?

Cât de important e sexul?

Ştiu că mulţi ar spune că nu contează prea tare, că nu e crucial sau indispensabil, că se poate şi fără, că se poate lucra la calitate şi cantitate dar oricum astea sunt mofturi, etc. Desigur, eram şi eu unul din oamenii aceia, şi-mi susţineam punctul de vedere până-n pânzele albe şi chiar dincolo de ele; naivitatea mea n-avea limite, în traducere liberă.

Dar, dragii mei, asta a fost până joia trecută, cand Mufette a intrat în călduri. Eheeeei, atunci am realizat că o viaţă sexuală activă (pentru pisica mea, că dacă vă închipuiaţi că e vorba de mine ar trebui să vă fie ruşine) este nu numai un lucru bun, ci chiar binevenit şi aducător de pace într-o casă de om. A început cu ceva miorlăieli ciudate şi nopţi nedormite (aici zic de amândouă, că doar nu am reuşit să leg mai mult de două ore de somn cu disperata asta mică), ceva pipi mai des (ea, desigur) şi schimbări bruşte de dispoziţie, apetit scăzut şi frecat de toţi pereţii şi podele, de n-am mai văzut nici un motiv să dau cu mopul. De joi până ieri a fost ok în sensul în care nu era tocmai deparavată, dar aseară parcă ceva a pus stăpânire peste ea; nimic din ce făceam nu avea efect, aşa că am învârtit un pămătuf roz să-i distrag atenţia cât am încercat să mă uit la Iron Man, altfel n-aş fi auzit nimic de plânsetele ei; am mângâiat-o pe burtă (cu efecte minore şi de scurtă durată), am legănat-o şi i-am dat pliculeţ gustos, i-am promis un motănel bun şi viguros (am lăsat vorbă la pet shop), am ţinut-o lângă mine pe cât posibil (asta are cele mai semnificative rezultate) şi, într-un final al răbdărilor mele, am ameninţat-o că o dau afară din casă, a cincea oară când m-a trezit azi noapte…

Singura opţiune valabilă pentru integritatea neuronilor mei este sterilizarea, dar aş vrea mufeţi micuţi şi frumoşi şi, în plus, cum să trăiască asta mică o viaţă întreagă fără să experimenteze, măcar o dată, o noapte de iubire pasională, fără ca boticul ei turtit să fie pupăcit sub clar de lună sau măcar de lustră? Singura opţiune imediată sunt pastilele sau injecţiile, dar tratamentul hormonal poate duce, mai ales în cazul ei de persană aristocrată şi hiper-sensibilă, la mutaţii sau cancer mamar sau alte chestii de care voi face tot posibilul să o feresc. Momentan aştept să îi treacă, apoi mă rog să nu fie stimulată de mirosuri sau sunete care vin de afară, ca să nu intre iarăşi în călduri, după două săptămâni. Dacă cedez psihic, cred că se va ajunge la intervenţie. Mna, asta-i viaţa, la tăţi ni-i greu.

 

About anne

Inimă tânără, suflet bătrân.

22 comments

  1. E, uite, de-aia nu-mi place mie să ţin animale în casă 🙂

  2. Sexul “că nu contează prea tare, că nu e crucial sau indispensabil, că se poate şi fără, că se poate lucra la calitate şi cantitate dar oricum astea sunt mofturi, etc.” ???????? POFTIM?? Doamne iarta-ma! Asa deprimati au ajuns romanii de gandesc asta? Sexul e vital! E placut, e misto si mai ales e indicat! Sunt eventual de acord cu nu doar asta sta la baza unei relatii, aia da. Intai prietenia si apoi sexul. Mai sunt de acord sa strangi din dinti cand chiar nu se poate. Dar sa considere careva sexul moft asta n-am mai auzit. Intai si intai e vital, ca asa ies aia micii care continua specia :P. Apoi face bine la sanatatea mentala, mai moduleaza nitel din starile bipolare :P. Si apoi E BINE, E PLACUT, E RAI. Ce? Mancarea e moft? Somnul e moft? Am dat in tremurat revoltat :D. Uite ca aici mi-ai atins o coarda sensibila si m-ai scos din faza rationala :D. Sex + mancare = iubire. Sa fie clar! 😀

  3. Ştiu prin ce treci. E drept că soluţia cea mai potrivită este să-i aduci un motan, dar există şi riscul să-l respingă. Dacă vrei ca Muff să aibă urmaşi, trebuie să ştii ce faci cu ei după ce cresc (dacă sunt de rasă, probabil că nu vei avea probleme în a le găsi stăpâni, dar trebuie să iei în calcul şi riscul de a rămâne cu ei).
    Pisicii mele i-am refuzat, deocamdată, dreptul la „iubire“, tocmai pentru că este o pisică obişnuită şi puii ei nu ar avea căutare, iar să-i abandonez într-o cutie, prin scări de bloc, aşa cum fac alţii, nu pot, mi-e milă. Îi dau nişte pastiluţe recomandate de veterinar, deşi ideal al fi s-o sterilizez. Am înţeles şi eu că tratamentul cu pastile, pe termen lung, dă tumori, de aceea e posibil s-o sterilizez.
    Dacă alegi să-i dai pastile, să ştii că manifestările nu-i trec imediat, durează vreo două zile. Avantajul e că vreo două luni după aceea pisica nu intră în călduri, însă, cu timpul, manifestările devin din ce în ce mai puternice. Ştiu asta de la prima mea pisică, pe care tot aşa, nu am lăsat-o să facă pui dar, din păcate, aşa i-am grăbit sfârşitul (la 12 ani).
    Nu ştiu dacă o pot influenţa mirosurile de afară şi nu cred că poate reintra în călduri după două săptămâni. La pisica mea nu am observat aşa ceva înainte să-i dau pastile.

    • Eu sper ca puii ei sa aiba cautare, persana fiind. Acuma depinde si cati face, pentru ca pe o parte stiu sigur ca am cui sa-i dau. Restul … vad eu.
      Nu o sa-i dau pastile niciodata, pentru ca ma tem de rezultatele neplacute pentru ea.

      • Pe moment, nu sunt rezultate neplăcute. Pe termen lung, însă, da. E bine că ai cui să dai puii. Aşa eşti de două ori liniştită: că nu rămâi cu ei şi pisica e sănătoasă.

  4. Cred ca acel sentiment de compasiune re ca o pisica sterilizata nu va simti “fiorul iubirii” sau placerea sexuala este oarecum deplasat. Nu cred ca pisicile se ataseaza la nivel sufletesc de motanii cu care fac sex, iar, in legatura cu sexul, nu cred ca au experienta vreunui fenomen de tip orgasm asemanator cu cel feminin, (cel putin nu am auzit eu asa ceva pana acum din mass-media generala, dar eu personal nefiind expert nici in orgasmul feminin uman nici in cel feminin de pisica, este, bineinteles, posibil sa ma insel).

    De altfel, am citit recent pe CNN ca inca se studiaza la ce oare foloseste orgasmul feminin, adica in ce scop oare o fi fost el mentinut la nivel evolutionar de specie, deci presupun ca s-a ridicat vreo opinie din partea vreunui om de stiinta interesat de o astfel de cercetare vreo nedumerire re la ce foloseste el,

    http://thechart.blogs.cnn.com/2011/10/13/are-female-orgasms-really-just-a-bonus/

    http://www.nytimes.com/2005/05/17/science/17orga.html

    Pe de alta parte companiile comerciale aeriene, ca de ex Qantas, care or sti ele ce or sti re acumulatul de diversi pasageri interesati de filmele prezentate la bord si de alte servicii in timpul zborului, prezinta in aceasta vara pt pasageri lor, filmul documentar frantuzesc de 50 de minute, Orgasmul feminin explicat (se gaseste si pe gratis pe YouTube), desi nu cred ca vine vorba despre pisici,

    http://www.smh.com.au/travel/travel-news/qantass-inflight-orgasm-movie-20110818-1izhr.html#ixzz1VR9JTaNW

    • Rudolph, eu eram ironica atunci cand am zis ca as vrea ca ea sa simta fiorul iubirii; nu vorbeam serios, ca doar nu-s nebuna sa cred in iubire felina.
      Cat despre orgasmul feminin … documenteaza-te cu privire la Tigroaicele Albe si la felul in care foloseau sexualitatea lor si cea a barbatilor pentru a se mentine tinere, etc. Daca nu gasesti nimic pe net, iti recomand o carte. 🙂

      • Eu re documentare re orgasmul feminin cred ca mi-am atins de mult de tot maximum-ul de incompetenta (cf principiului lui Peter), mi-am dat si demisia intre timp, pe motive etice de recunoastere de incompetenta personala, deci nu mai caut eu personal momentan acum cunostere specifica in plus, doar stau si ma crucesc din cand in cand re chinurile sarguincios academice ale altora de imbunatatit cunosterea in acest domeniu, de aia dadusem linkurile de mai sus, mai mult asa ca infotainment general decat re ceva super-serios…desi, acum, pe bune, chiar cred ca la nivel istoric sexualitatea feminina a fost oarecum neglijata in mod real discriminator re cercetare stiintifica mai riguroasa, daca e sa o compari cu cea masculina, si chiar cred ca probabil inca exista la nivel general destul de mituri si legende unele posibil interesante si instructive, altele poate doar asa de nivel de entertainment, dar in general mai multa literatura de fictiune si poezie decat din aia stiintifica mai serioasa re sexualitatea feminina…ma rog, eu personal m-am lasat si de citit carti de destul de multa vreme, (de fictiune, ca din alea de tip manual nu cred ca am citit asa integral niciodata), acum le mai acumulez din cand in cand mai mult pt uz ca fetish decat pt altceva, si ma mai las ispitit, din timp in timp, sa mai imi cumpar cate o revista ca sa mai citesc diverse articole in timp ce ma uit la poze, tinand-o in mana mea personala (decat asa on-line mereu), etc.

        Cat despre ce or fi Tigroicele Albe, eu personal numai si cand citesc aceasta denumire mi se face frica, daramite sa indraznesc sa dau Google despre ea ! Dar, deoarece am tachinat-o o data mai de mult pe Ana Maria re pisica ei, (mai mult din cauza ca eu am ailurofobie, adica teama patologica de pisici reale decat de alt gen), consider ca am meritat si eu, la randul meu acum aceasta sperietura din partea ta !

        • LOL ! Zau ca sunt zapacit ! Nici nu mi-am dat seama ca Anne esti tu, Anamaria, (Ana Maria ?), credeam ca e o alta comentatoare, pe care o cheama Anne, de aia vorbeam cu tine mai sus la persoana a 3-a ca si cum tu erai altcineva pe care te tachinasem mai devreme !

          • Nu-i bai. Oricum am dubla personalitate si-o dezvolt pe a treia, deci sunt obisnuita sa fiu confundata cu mine insami. 😛 (glumesc – stiu ca ai tendinta sa iei lucrurile foarte in serios)

  5. Noi am patit cu cateaua, ne zapacise cu agitatia ei, cu leganatul pe langa cateii de afara, cand o scoteam la pipi, cu mirosul pe care il raspandea prin casa. Nu mai vorbesc despre haita de caini care ne insotea mereu in plimbarile noastre. :))

  6. Bună Anne. Încântat de cunoștință.
    Eu, cu părere de rău, trebuie să fiu de acrod cu Mufette. 🙂 Și asta pentru că și eu am aceeași problemă. Cu pisică, evident… 😉 Am trecut prin vreo 2-3 perioade de ‘calduri’, mi-am luat partea mea de nopți nedormite, iar după juma’ de an am recurs și la sterilizare (asta după ce s-a destrăbălat pe deplin cu un Tom foarte obraznic).
    Sexul chiar este important… Și la mâțe, dar eu cred că și la noi. Nu vreau să fiu ipocrit și să spun că o relație merge și fără, pentru că nu-i așa. Dacă nu e compatibilitate în pat, relația e cam ‘pa’… Dar în fine, fiind vorba de patrupede, nu mai intru în detalii. Sper să-i vină lui Mufette un cavaler în vizită de la Pet Shop. Doar așa o să-ți revii cu somnul. 😀

    • Buna,Catalin! Am remarcat si eu ca sexul e important, numai ca intre timp, din cauza unor probleme medicale, am fost nevoita sa o sterilizez. a apucat totusi sa aiba o relatie scurta cu un mascul. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top